Se întâmplă câteodată că găsești un om la fel de nebun ca tine.

Poate nu atât de frumos, nu atât de puternic, dar cu o nebunie și o sete de dragoste atât de curată. El nu îi va da lumea peste cap, pentru că lumea ei va sta bine pe picioare și va aștepta două brațe puternice să o cuprindă. Ea va ști că pur și simplu se simte bine. Vor fi ambii nebuni, odată ce au îndrăznit să se opună timpului și să-și facă lumea lor. Fără mari demonstrații, fără scene sub ploaie sau semaforul 43. Și totuși ambii vor fi nebuni de fericire, nebuni de dragoste, nebuni de ei. Vor ști prea bine ce vor. Nu, nu va fi pasiunea, chiar dacă atât de frumos se vor iubi. Ambii vor dori mult mai mult, vor dori să trăiască nebunia lor ani buni și la bătrânețe să facă glume pe asta. De asta dragostea lor va crește pe zi ce trece și ei vor ști că cu fiecare zi sunt mai responsabili de ceea ce iubesc. El o va înțelege și va ști să fie aproape. Va fi așa cum este, poate uneori morocănos sau nu atât de dulce. Dar atât de al ei. Ea se va gândi la el ca la un posibil soț și tată al copiilor ei. Și el așa va fi. Diferența o va face nebunia cu care vor trăi asta. Ei vor fi nebuni de dragoste, dar nu vor trăi o dragoste nebună. Și niciodată nu se vor gândi că ar putea exista separat. Vor visa la fel, vor dori aceleași lucruri de viață, vor iubi. Va veni ziua, peste mulți mulți ani, când ei vor ști că au trăit fiecare zi. Când ea va purta aceeași cămașă a lui. Când el îi va face aceeași cafea preferată. Poate bătrâni, dar fericiți. Când va fi un nou început.